Orasul Dubrovnik, port si resedinta a regiunii Dubrovnik-Neretva, este una din cele mai importante destinatii turistice de la tărmul Mării Adriatice, din sudul Croaţiei.
Dubrovnik a fost fondat prin unirea a două mici orăşele: Ragusa (numele vine de la cuvântul latin pentru stâncă), care era doar o mică insulă inatacabilă pe coasta de sud a Dalmaţiei, ce oferea adăpost pentru refugiaţii italieni, şi Dubrava, o aşezare târzie a migratorilor slavi creată la poalele dealului Srđ. Strâmtoarea de mare dintre fortăreaţa Ragusa şi ţărm a fost ştearsă treptat prin umplerea cu pământ de către croaţii dornici să fie acceptaţi în cetatea Ragusa.
Oraşul a fost fortificat. Comerţul său maritim a crescut, devenind singurul oraş-stat pe coasta de est a Mării Adriatice, care rivaliza cu Veneţia. În Evul Mediu Republica Ragusa era punctul de constituire şi plecare a Cruciadelor.
Oraşul a fost condus de abila şi culta aristrocraţie italiană. Guvernul oraşului Raguza era liberal în vederi şi acţinue: a abolit sclavia în 1418 şi a devenit primul stat care a recunoscut independenţa nou-formatei ţări, Statele Unite ale Americii.
Din 1979, vechea fortăreaţă a Republicii Raguza este pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
